“Rugaciunea este simtamantul de constanta acceptare a neputintei si saraciei noastre spirituale, recunoasterea in noi insine, in toti oamenii si in natura a operei intelepciunii, bunatatii si atotputerniciei lui Dumnezeu; rugaciunea este o stare sufleteasca din care nu trebuie sa lipseasca niciodata recunostinta”(Sf.Ioan de Kronstadt).

*

“Cand vrajmasul va face sa ti se cuprinda inima de indoiala fata de cuvantul lui Dumnezeu, inveninandu-te in acest chip, spune in sinea ta:<orice cuvant al Dumnezeului meu, Iisus Hristos, inseamna pentru mine viata> si atunci veninul indoielii iti va disparea din inima si vei simti liniste si usurare in suflet”(Sf.Ioan de Kronstadt).

*

“Incepe sa tii poruncile, mai intai cele care se refera la lucrurile mici, ca sa le poti tine si pe cele care se refera la lucruri mari. Lucrurile mici duc intotdeauna la lucruri mari. Incepe cel putin sa tii porunca postului de miercuri si vineri, sau porunca a zecea din Decalog, in care se vorbeste de ganduri si poftele rele, si vei putea tine toate poruncile, iar cine este necredincios in cele mici ramane necredincios si in cele mari”(Sf.Ioan de Kronstadt).